Te saboteaza mintea unui copil de 8 ani

Salut!

Ce mai faci? Cum iti merge si mai ales….cum mergi? Cum unde?!….spre tintele propuse in noaptea de Revelion! Ce, credeai ca am uitat? Iata ca am ajuns in luna a 6-a, jumatatea anului. Mai stii cata cerneala pixelata a curs la inceputul anului, pe tema asta? Ei bine…da, suntem la jumatatea anului.

Ce e rau si ce e bine, tu te-ntreaba si socoate…da-i viteza…ca pe roate! (mi-am permis o mica licenta poetica)

Vorbeam cu o prietena deunazi despre ceea ce simti atunci cand patrunzi cat mai adanc in mintea proprie. Se pare ca pe masura ce intelegi mai multe lucruri, gasesti mai putine metode de a le prezenta celor din jur. Tind sa cred ca nu exista cuvinte care sa exprime ceea ce experimentezi tu cu tine. Orice cuvant, cat de puternic ar fi, tot nu ar sublinia suficient de mult trairea cu pricina.

Sper sa existe cat mai multi oameni care sa nu isi mai vorbeasca atat de mult ca acum, ci sa isi zimbeasca si sa se bucure impreuna de viata, fiecare intelegand ca este pionul principal al propriei sale vieti.

Uite o melodie pe care am gasit-o de curind si sincer, de atunci, este primul lucru pe care il ascult dimineata, inainte de a ma arunca in activitatile zilei. Daca vrei, da-i un play, cat timp te plimbi prin acest articol.

Intrand in contact cu tot felul de persoane, am constatat ca o parte insemnata dintre acestea detin carti motivante, merg la workshop-uri de profil si cu toate acestea se regasesc in aceeasi pozitie in care visele lor parca se indeparteaza de ele. Consider ca un motiv ar fi acela al atitudinii cu care fiecare imbratiseaza ideea de a se descoperi pe sine.

Unii o privesc ca pe o moda: aaaa da, am incercat draga sa gandesc pozitiv dar ma iau cu treaba si mai uit. Alte persoane o iau ca pe o obligatie: am incercat sa gandesc pozitiv vreo doua zile si cu toate astea, uite ce am patit. Alte persoane gasesc descoperirea de sine un hobby interesant pentru cei care au timp, ele fiind mult prea ocupate cu lupta si supravietuirea (a ce, nu stiu nici ele).

Personal, consider descoperirea de sine un “ceva” in care efectiv te arunci cu bratele deschise si fara a judeca, a te judeca dinainte (te arunci in tine, deci sigur te vei prinde) si nu te gandesti la plasa de salvare. Decizi ca vrei asta, nu te gandesti la pretul platit si alegi sa iti folosesti mintea si nu sa te lasi folosit de minte. De fapt, mintea este un instrument iar instrumentele sunt folosite, nu ne folosesc ele pe noi.

De ce oare succesul apare atat de des in viata unora, iar pe altii ii evita tot timpul? Raspunsul e simplu: nu ni s-a dat un manual de utilizare a mintii, la nastere.  Unii descopera pe parcurs modul de utilizare, altii au aceasta abilitate nativ iar altii nu descopera acest lucru niciodata!

– de ce un procentaj incredibil de mare din rindul castigatorilor la loterie ajung sa piarda foarte mult si sa ajunga cum erau inainte de castig? (am mai discutat asta si in postarile anterioare)

– de ce mai putin de 5% din populatia planetei este prospera?

– de ce promisiunile din noaptea de Revelion sunt respectate cel mult 2 saptamani? (subiect greu asta)

– de ce corpul tau nu este in forma fizica dorita, indiferent ce incerci si de ce renunti la orice antrenament la scurt timp de la inceperea acestuia si esti si impacat cu ideea asta? (eu unul duc lupte grele pe frontul asta, dar ma studiez si imi place. Cat sa mizez pe gena?)

– de ce nu reusesti sa-ti cresti venitul financiar lunar, fie si cu o suma cat de mica dar constanta?

– de ce atragi absolut acelasi gen de partener in relatiile tale romantice, oricat ai incerca sa schimbi asta?

– de ce esti blocat intr-o anumita zona a vietii tale si pur si simplu nu poti sa avansezi?

Ceea ce ii diferentiaza pe majoritatea oamenilor de succes de restul oamenilor este faptul ca isi folosesc in mod constient si mult mai intens puternicul instrument numit “minte”. Nu ma refer aici la nevoia de a fi un mare intelectual, ci la partile din creier despre care probabil nici nu stii ca exista, tocmai de aceea spuneam mai devreme ca poti avea trairi pe care nu le poti exprima in cuvinte.

Studiile arata ca ne folosim mai putin de 5% din capacitatea mentala. Drept rezultat, majoritatea oamenilor nu au cu adevarat puterea de a-si influenta sau schimba vietile. Parca suntem captivi, limitati precum motorul unei barci de mare viteza, la o putere de croaziera intr-un ocean cu oferte nelimitate denumit viata. Atat de multe oferte incat, intr-un final, alegem sa facem poze cu ele, dar nu luam niciuna cu adevarat importanta…caci…n-avem timp….contextul nu ne permite….tara e aiurea….rudele ne-au abandonat….avem si copii…si…si…si….

Neavand putere si nestiind cum sa o obtinem, este normal sa renuntam la a mai dori sa avem o viata plina de succes si sa ajungem in postura de luptatori pentru supravietuire, in loc de pasionati de succes! Incepem viata in forta, avem planuri marete si dupa ce esuam de cateva ori, fara a avea un plan concret pe care sa-l si urmam, in directia dorita, ne lamentam si trecem la viteza de croaziera, incercand sa avem certitudinea ca trecem linia de sosire.

 Dar surpriza: nu noi mergem catre linia de sosire…..LINIA DE SOSIRE VINE CATRE NOI!

Si atunci, scapand de aceasta povara inchipuita, nu mai bine ne jucam de-a succesul, preferand ca linia de sosire sa ne prinda in drum spre cel mai inalt pisc al existentei noastre si nu privind gales si cu regret catre piscuri (adunand din tinerete batiste si prosoape pentru mai stiu eu ce ritual) si crezand ca piscurile sunt pentru cei altfel decat noi, oricine ai fi tu, eu, noi, voi, ei, ele????

TU TRAIESTI? Serios acum, TU TRAIESTI CU ADEVARAT? Traiesti facand ceea ce iti place sau esti in postura celui care lupta pentru supravietuire, fie ca sa gaseasca resurse, fie ca sa le apere pe cele pe care le are deja, temator ca exista altii care rivnesc la ele?

Potentialul e la maxim? Fiecare zi e un mijloc de locomotie menit sa te duca mai aproape de scopurile tale?Fiecare moment dificil este un prieten pe care l-ai  rugat sa te atace din cand in cand, ca sa te verifici daca esti cazut prada iluziei ca poti pierde ceva sau iti vezi mai departe de drum! Imi amintesc aici de Kato, prietenul inspectorului Clouseau din seria Pantera Roz (Peter Sellers). Inspectorul il rugase sa-l pandeasca de-a lungul zilelor si sa-l atace prin surprindere, astfel incat sa-si verifice vigilenta si abilitatile. Dincolo de comicul situatiilor, asa numitele ghinioane ale zilei pot sa fie cu succes denumita Kato-uri! Cate ai avut azi? 🙂

Cand iesi din rolul personajului pe care il interpretezi si te transformi in observatorul vietii tale, viata e chiar distractiva. Ia sa vedem ce mai pateste personajul nostru Traian astazi? Si orice se intampla, se intampla si nu MI SE intampla!

Am citit deunazi un articol din care am aflat ceva ce m-a amuzat copios, dincolo de adevarul oarecum trist:

Specialistii considera ca pina la varsta de 8 ani, majoritatea caracteristicilor fundamentale ale individului au fost deja plantate in subconstient. Si pentru ca la nastere, nimeni nu ne-a dat un manual de utilizare a creierului si mintii din dotare, ramanem blocati in programul mental al unui copil de 8 anisori pentru tot restul vietii. (micutul de mine).

Incredibil, nu? Un copil de 8 ani iti tine captiva mintea, impiedicandu-te sa ajungi la succes si sa iti coordonezi viata asa cum doresti, in mod activ, deoarece programarea a fost facuta eronat. Si pentru a avea succes in viata, trebuie sa preiei controlul mintii tale.

Esti ceea ce crezi ca esti si te comporti ca atare! Daca tu crezi ca poti sau nu poti sa iti schimbi viata in mai bine, in ambele situatii ai dreptate! (Henry Ford, si-l iubesc pentru fraza asta) 

Mintea ta a fost conceputa pentru mult mai multe decat sa te gandesti cu ea la si despre…..

Cele 5% pe care le folosesti in viata de zi cu zi reprezinta doar varful icebergului. Regula se aplica pentru TOATA lumea, nu doar pentru olimpicul clasei. Orice a gandit ideea de creier si minte a vrut ceva mai mult decat un automat de ganduri.

Mintea umana este si o masina pentru creatie!  Aceasta parte se afla sub partea constienta. Si nu vorbim aici despre arta sau muzica. Vorbim aici despre potentialul mintii de a afecta intr-un fel sau altul lumea fizica in care traim.

Bucuria, tristetea, fericirea, durerea, satisfactia, iubirea, toate acestea le simtim in interiorul nostru, nu le simtim afara! Nu poti sa pui mana pe tristete, pe durere…ele sunt trairi, emotii care genereaza ganduri, care genereaza fapte, care genereaza realitatea!  

O solutie pentru o viata de succes nu este aceea de a mai citi niste carti sau de a mai vedea ceva filme sau de a mai merge la vreo 10 seminarii pentru ca inca nu sunteti pregatiti. Solutia este undeva in cutia craniana, se cheama creier. Invata sa-ti folosesti mintea in mod activ si ai tot ce-ti trebuie. E chiar atat de simplu.

Cere si ti se va da, cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide! (intelesuri mult mai profunde, dincolo de speculatii si manipulari)

Sa-ti fie bine!